Povestea lui Carol

Carol este un copil cu un talent surprinzător, cu o ureche muzicală înnăscută, care strălucește în camera de meloterapie din Centrul Casa Soarelui. Pasionat de tehnologie, Carol are chiar și un canal pe YouTube, de care e foarte mândru și despre care vorbește mereu cu terapeuta lui.

Una dintre cele mai recente discuții pe care le-au purtat a fost legată de beneficiile controlului parental pe YouTube, fiindcă a ajuns într-un punct în care abordarea clasică îl obosește, iar temele de discuție trebuie să fie din ce în ce mai mature.

Însă lucrurile nu au stat dintotdeauna așa. Diagnosticat de timpuriu, tatăl lui povestește că a fost nevoit să schimbe numeroși terapeuți în primii ani de intervenție. Mulți copii ar fi rămas dezarmați în fața acestei stări de fapt. Cu toate acestea, Carol s-a adaptat de fiecare dată și nu a renunțat nicio clipă să se atașeze de cei cu care lucrează.

La Help Autism a ajuns dintr-o coincidență, atunci când a trebuit să-l mute de la grădinița unde mergea. La noua grădiniță, părinții au luat contact cu Help Autism și au început ședințele de terapie. În clasa 0, încă avea shadow, nu stătea locului o clipă, iar colegii i-au pus din start o etichetă cu care a rămas până astăzi, chiar dacă între timp a evoluat enorm.

După aproape 8 ani de terapie, Carol a evoluat într-un băiat empatic și afectuos, cu interese specifice vârstei despre care vorbește cu pasiune cu oricine este dispus să stea la taclale cu el. Beatrice, terapeuta cu care lucrează din primăvară, îi apreciază flexibilitatea și spune că a primit-o cu brațele deschise, și la propriu, și la figurat.

Ne povestește cum, la pregătirile pentru serbare, l-a rugat să ajute la integrarea unui băiat mai retras. Carol s-a dus relaxat spre el, la întrebat „care-i viața?” și s-a așezat alături pe canapea, luându-l cu brațul pe după umeri, exact ca în filme.

Tot de prin primăvară, Carol lucrează și cu Vlad Nicodim, alături de care face meloterapie. În acest răstimp a evoluat foarte mult, a învățat să fie mai răbdător și și-a creat alături de Vlad un ritm care îl ajută să facă din timpul petrecut în terapie un adevărat ritual.

Drept dovadă, primul lucru pe care îl face în momentul în care intră în sala de meloterapie este să se îndrepte către un bol tibetan, să-l lovească și să asculte atent vibrațiile lui. Apoi, începe rutina: exersează game, arpegii și acorduri la pian ca să se încălzească și cântă măcar o dată o melodie întreagă ca să-și dea seama cât de bine se leagă.

Deși spune că pianul e instrumentul lui preferat, pare că se plictisește destul de repede de el și fuge la tobe, unde Vlad trebuie să-i mai taie din entuziasm, amintindu-i să-și ajusteze poziția ca să poată cânta corect. De-abia aici începe distracția! După o scurtă încălzire, Vlad îi dă de ales ce melodii vrea să cânte: sunt alese două piese – de la Daft Punk și Gorillaz – pe care Carol le cântă încrezător.

Vlad dă din cap aprobator și îl laudă de fiecare dată când reușește să cadă perfect pe ritm. Lucrurile merg din ce în ce mai bine, așa că este introdusă o nouă piesă în repertoriu, chiar dacă ora se apropie de final. Asta nu-l descurajează nicicum pe Carol, dimpotrivă: așteaptă de fiecare dată cu deschidere și curiozitate ce-i aduce următoarea lecție.

La sfârșit, Carol îl roagă pe Vlad să-i dea puțin chitara și ne arată cât de bine a învățat notele. Aici e chiar la început, dar nimeni nu-l condamnă: e greu să fii un virtuoz al atâtor instrumente la doar 12 ani.

Meloterapia este un tip de terapie în cadrul căruia copilul se simte mai liber să experimenteze: este mai degrabă stimulat de procesul muzical în sine și mai puțin condiționat de alte elemente „tradiționale” ale intervenției ABA.

Cu toate acestea, urmărește o serie de principii care seamănă mult cu cele ABA: încălzire, intrare în sarcină, recapitulare și elemente noi pe care le adaugă astfel încât să se suprapună firesc peste tot ceea ce s-a învățat anterior. Astfel, celor mici le este cultivat nu doar talentul, ci și atenția, concentrarea și răbdarea.